Naoki

A inceput si Naoki sa mearga singur,fara ajutor.A prins,in sfarsit,curaj. Si sa vedeti ce facea azi-noapte la ora 3.30.

Sakura

Desi copiii dorm NUMAI separat,astazi am reusit sa iesim 2 ore afara sa vedem si noi sakura.Cum dorm separat?Pai adoarme Naoki la ora 21.30,iar Ryuji dupa ora 22.00-22.30.La ora 1 noaptea se trezeste Naoki si are chef de joaca pana dimineata la 4.30-5.00.Cand adormim si noi mai bine,la nici 2 ore se trezeste Ryuji...si tot asa.Inteleg ca e fusul orar de vina,dar macar de ar dormi amandoi odata,asa as avea atat eu,cat si Elena,macar cateva ore de somn pe zi.
Astazi s-a trezit si Naoki mai devreme la amiaza si am iesit putin prin parcul de-aproape de casa;a fost o alegere buna pentru ca baietilor le-a placut foarte mult.

Am revenit acasa

Nu am avut timp sa intru pe net si sa postez nimic din Romania.De fapt,nici nu prea as fi avut ce scrie.Vremea urata ne-a tinut numai in casa.
Baietii,de cum am ajuns,au si racit.Naoki a facut o bronsiolita urata si a fost internat in spital.Sper ca NICIODATA sa nu mai fie nevoie sa apelez la doctorii din Romania.Am sperat ca s-a schimbat ceva in bine in spitalele de stat din Romania,dar m-am inselat.Am dat piept cu indiferenta si raceala personalului din spital.Se vorbeste la fel de urat,se bruscheaza bebeii din te miri ce,trebuie sa bagi bani in fiecare buzunar pentru ca altfel nu se poate.Ma gandesc oare,o familie simpla cu un venit mediu,cum se descurca in aceste conditii?Se pun diagnosticuri in necunostinta de cauza;Doamne ce de boli ii gasisera saracului Naoki.In fine,cand am plecat acasa din spital,el era inca bolnavior.Am cumparat un aparat de aerosoli si am urmat tratamentul din spital.Plangeam si ma rugam sa ma intorc aici,acasa,unde doctorii sunt atat de atenti si unde personalul este atat de amabil cu toata lumea.

Parintii mei i-au rasfatat pe baieti cum nu se mai poate,toata ziua erau in brate cu ei.Nepotica mea(care este cu cateva luni mai mare decat ei) era asa de fericita ca avea cu cine se juca.Dupa ce am plecat,ore intregi i-a cautat prin casa.
Pun o parte din pozici...revenim cu poze noi.

Pregatiri pentru Romania

Duminica asta impreuna cu baietii si cu sora mea vom pleca,pentru 3 saptamani in Romania.Eu sunt foarte emotionata pentru ca nu am mai fost acasa de peste 3 ani.De-abia astept sa vad cum s-au schimbat lucrurile in Romania.(daca s-au schimbat)
Baieteii isi vor cunoaste bunicii si rudele apropiate.Toata lumea ii asteapta acasa cu drag.Surorile si parintii mei cred ca au inceput sa numere orele pana vom ajunge.
Zilele astea am fost foarte ocupate cu facutul si desfacutul bagajelor.Asta pentru ca vizita aceasta am hotarat-o de-abia acum o saptamana jumate si am facut totul pe fuga.Cumpararea biletelor de avion,pasapoartele baietilor,cumparaturile...

Ryuji s-a mai "pricopsit" cu un cucui...dar este deja obisnuit.


Si,tot el,saptamana trecuta a reusit perfomanta de a sari din patutul lui in patutul lui Naoki.Asa ca tati i-a mai coborat salteluta cu un nivel.Acum este foarte haios cand sta in patut;ai impresia ca este intr-o cutiuta.Hi,hi,hi.4

Intalnire la "SARMALE"

Saptamana trecuta ne-am urnit din loc si am fost la restaurantul romanesc SARMALE din Nagoya.Bebelinii au fost foarte cumintei,au rabdat dragutii de ei cateva ore bune in masina si la restaurant au stat in scaunele si au asteptat masa.
A fost foarte frumos si,am promis,ca vom reveni.

Vremea urata nu prea ne-a permis sa mai iesim zilele astea pe afara asa ca am stat in casa si am invatat jocuri noi.Gemenii sunt din ce in ce mai activi,mai receptivi la orice ii invatam.Au inceput sa trancaneasca din ce in ce mai mult pe o limba doar de ei cunoscuta.
Sunt bucuroasa ca,de cateva zile,au inceput sa se joace amandoi;pana acum ceva timp parca nici nu se observau prin casa.Din pacate,inca nu am reusit sa il dezvat pe Ryuji sa il mai plesneasca pe Naoki.El nu o face din rautate...cateodata o face din amuzament.

Surorile mele

Pentru ca am cateva cunostinte care s-au mirat cand au auzit ca noi suntem 5 surori,m-am gandit sa pun o pozica cu noi.

Ne-am tuns

Saptamana trecuta am reusit,dupa cateva incercari esuate,sa il tund si pe Ryuji.Am cam alergat cu forfecuta dupa el prin casa,dar am reusit.Nu prea imi place rezultatul...dar e mai bine decat parul lung ce il avea.

Zilele trecute am iesit din casa in fiecare zi.Baietii s-au obisnuit cu Elena;in fiecare dimineata o cauta prin casa.Cred ca ii vor simti lipsa cand va pleca.