O mare surpriza

La inceputul anului am hotarat cu sotul meu sa le invit pe doua,dintre cele patru surori ale mele,sa ne faca o vizita.Nu veneau pentru prima data;Elena era deja pentru a cincea oara,iar Madalina pentru a patra.Zis si facut.Ne-am apucat,am hotarat data cand vor veni(2 aprilie) si am cumparat biletele.De cand le-am cumparat(adica din luna februarie),parca a durat o vesnicie pana au venit.
Baietii au fost foarte fericiti si cum nu se poate mai rasfatati.La o saptamana de la venirea lor,vorbind cu mama mea la telefon,eram mirata ca Elena incepuse sa ma filmeze.O rugasem pe mama sa imi trimita de acasa si niste smantana,dar nu mai incapuse in bagaje.Asa ca mama mi-a spus:"Stii ce Ili,m-am gandit sa vin poimaine sa iti aduc smantana ce au uitat-o fetele acasa".Nu pot sa descriu in cuvinte ce am simtit in acel moment;mi-a explicat ca ei(mama si tata) si-au luat bilete de avion sa vina in vizita si au vrut sa imi faca o surpriza.De cand ma stiu,mi-a placut sa fac surprize frumoase persoanelor dragi mie.Asa ca parintii mei mi-au "copt-o".
Au venit inainte de Paste cu o saptamana si au stat pana acum 2 zile.
Am vrut sa impartasesc si cu voi,unul din cele mai frumoase momente din viata mea.

Abonament la bunătate

bySimona Tache


.Ştiaţi că rata mortalităţiii infantile din România este de peste 2 ori mai mare decât media europeană? Dar că 78% din decesele copiilor din România cu vârste de până în 5 ani puteau fi prevenite sau tratate? Dar că “diversificarea alimentaţiei” la bebeluşii din zonele rurale sărace înseamnă ciorbă, cartofi prăjiţi, mici sau ce se mai găseşte prin cratiţele părinţilor? Dar că 2 treimi din aceşti bebeluşi suferă de anemie, rahitismul şi distrofia fiind şi ele alarmant de răspândite? Dar că sărăcia nu este singura cauză a acestei situaţii, o mare contribuţie având-o neştiinţa mămicilor, cărora li se pare o idee bună întreruperea alăptării după o lună-două şi trecerea la diversificarea cu ciorbă? Dar că, de asemenea, neinformate fiind, mamele sărace de la ţară nu sesizează la timp semnele de boală sau întârzierile în dezvoltarea copilului? Dar că îl feresc pe cel mic de cabinetul medical ca de dracu?

Poate nu ştiaţi, dar acuma ştiţi. Şi veţi afla, în cele ce urmează, şi că programul Mame bune,copii sanatosi derulat de World Vision, îşi propune să amelioreze această situaţie, trimiţând în zonele cu cea mai mare rată a mortalităţii specialişti care şcolesc mămicile şi fac analize periodice copiilor?



Cum putem ajuta şi noi mamele necăjite şi sărace să aibă copii sănătoşi? Donând 1 leu pe zi. Cum îi putem dona? Printr-un abonament la bunătate despre care puteţi afla mai multe aici .

Şi mai putem ajuta într-un fel: dând mai departe vestea existenţei acestui abonament la bunătate. Prin share, RT sau postări pe bloguri.



Preluat de pe Jurnal roz de cazarma si nu numai

Gambatte Japan!

 Am evitat sa postez despre ceea ce s-a intamplat aici,in Japonia,vineri -11 martie 2011.
Dar mesajele ce le-am primit, m-au facut sa scriu cateva randuri...Am primit niste mesaje care m-au emotionat pana la lacrimi,mesaje pe Facebook,pe You Tube,aici pe blog...am primit mesaje de la oameni pe care nu ii cunosc si nu ma cunosc,oameni cu care nu am comunicat niciodata pana acum.Am simtit,mai mult ca niciodata,ca nu suntem singuri.
Va multumesc tuturor pentru cuvintele frumoase si mesajele de incurajare!

Spuneam ca nu vroiam sa scriu despre aceasta catastrofa.De ce?In primul rand pentru ca nu imi gasesc cuvintele pentru a descrie ceea ce simt,nu imi gasesc cuvintele sa spun ce am simtit cand am deschis televizorul si am vazut IN DIRECT valul nemilos care a luat viata atator oameni.
De atunci nu am mai deschis televizorul,nu am mai urmarit aceste lucruri pentru ca nu am putut.De aceea am ales sa pun pe blog o poza cu Japonia asa cum o vad eu,asa cum o simt eu.Mi-a fost de ajuns ca sotul meu sa imi dea cat mai putine detalii despre ceea ce se intampla...nu pot urmari ce se intampla acestor oameni minunati,acestor oameni care m-au acceptat printre ei asa cum sunt eu.
   M-au obosit enorm fetele de aici care ma sunau,ma contactau pe messenger si discutau numai despre asta,numai despre un alt cutremur,numai despre un alt tsunami,despre aceea centrala nenorocita...M-am gandit doar la cei care nu mai sunt,la familiile care au ramas in urma si care asteapta ca un miracol sa se intample si familia sa se reintrageasca.
Nu,nu am vazut acei copilasi nevinovati luati de apa,nu am vazut acei parinti care s-au simtit atat de neajutorati in momentele alea...nu am putut sa urmaresc asta .Nu am stat non-stop sa butonez internetul si sa ma minunez ce s-a mai intamplat....nu am putut.

Eu locuiesc in Hamamatsu;cred ca este la aproape 500 km de locul nenorocirii.Noi am avut doar 2 cutremure care ne-au ingrozit,desi au fost mult mai mici ca intensitate decat acolo,in Sendai.
Ma intreba cineva cum trec japonezii de aici,din imprejurimi,peste asta.Ei nu arata mereu ceea ce simt,nu se plang,accepta totul asa cum li se da.Asa este si sotul meu.

Si ca o paranteza;in anul 2000,atunci cand m-am casatorit cu Takeshi,piesa anului era TSUNAMI.O piesa pe care o ador cantata de Southern All Stars.In acesti 11 ani,a auzit-o ne n ori cantata la tv,la radio,la karaoke...Ma intreb...oare acum o mai pot asculta fara sa imi amintesc de 11 martie 2011?

Sex and the city 2

Am reusit sa vad SEX AND THE CITY 2.Va dati seama ca l-am vazut chiar in ziua(de fapt,seara)premierei.A meritat toti banii si tot timpul asteptat sa il vad.
M-au incantat ,iar,pantofii Manolo Blahnik ;m-a incantat,iar,vestimentatia lor(care ar fi costat 10 milioane de dolari).Filmul mi-a placut foarte mult;fiind un mare fan SATC,va dati seama ca imi este greu sa fiu obiectiva.Dar chiar mi-a placut tot.(cu exceptia faptului ca am revazut-o pe Miley Cyrus!)Dar...nici o padure fara uscaturi! Am iesit de la film foarte relaxata si cu o intrebare in minte care nu imi da pace:Oare chiar exista prietenie adevarata intre femei?
Va sfatuiesc sa nu furati filmul de pe net(ha,ha,ha) si sa va luati prietena si sa mergeti sa il vedeti la cinematograf.



Si cate ceva de la premiera filmului