Elena a plecat saptamana trecuta;din fericire,baietii inca nu inteleg mare lucru asa ca despartirea nu a fost asa grea pentru ei.Mai greu a fost in prima zi cand au tot cautat nedumeriti prin toata casa.
Zilele trecute am incercat sa mergem in parc doar noi 3;a fost foarte greu pentru ca fiecare fugea in directii diferite si eu nu stiam dupa care sa alerg.La un moment dat,il vad pe Ryuji ca ia viteza si fug dupa el ca nu cumva sa ajunga in strada.Imediat ma aud strigata de o mamica(japoneza),care imi spune ca Naoki isi baga in gurita ba nisip,ba pietricele.Wowww,la asta chiar ca nu m-am asteptat.I-am pus in carut si ne-am intors incet acasa...se pare ca nu mai repetam aventura fara tati.
Este foarte greu cu iesitul afara.Mi-ar fi fost mai simplu daca as fi avut macar o prietena pe-aproape,atunci cand iesim sa ne ajute.Dar,fiind singurei,mergem mai departe.Iesim afara numai cu carutul si stam mai mult timp si ne jucam in balcon.Chiar ieri citeam pe blogul unei mamici de gemeni(de aici,din Japonia),care se confrunta cu acelasi lucru.Nu se putea descurca cu gemenii singura in parc.
Am inceput zilele trecute sa incercam sa mancam singurei.Naoki se descurca mai bine decat ma asteptam,in timp ce Ryuji...asteapta sa ii bag numai eu in gurita.Cred si eu,la cat alearga toata ziua,o fi obosit saracul.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu