27 august 2009

Poveste

Cele mai multe femei devin mame accidental, altele vor, putine datorita presiunii sociale si cateva din obisnuinta.
Anul acesta aproape 100 000 de femei vor deveni mame ale unor copii prematuri.
V-ati pus vreodata intrebarea cum sunt alese mamele copiilor prematuri?
Eu L-am vizualizat cumva pe Dumnezeu privind in jos spre Pamant si alegandu-si instrumentele de procreatie cu multa grija si prudenta. El se uita si isi instruieste ingerii care noteaza intr-un registru urias.
"Armstrong, Beth, baiat. Sfant protector. Da-i-l pe Gerard. El e obisnuit cu blasfemia."
"Forrest, Marjorie, fiica. Sfant protector, Cecilia."
"Rutledge, Carrie, gemeni. Sfant protector, Matei."
La sfarsit El da un nume unui inger si zambeste, "Da acesteia un copil prematur."
Ingerul e curios. "De ce tocmai aceasta, Dumnezeule? E atat de fericita."
"Intocmai", zambeste Dumnezeu, "As putea da un copil prematur unei mame care nu stie sa rada ? Ar fi crud."
"Dar are ea rabdare ?" intreba ingerul.
"Nu o vreau cu prea multa rabdare caci astfel s-ar ineca intr-un ocean de auto-compatimire si disperare. Odata cu prelucrarea socului si a resentimentului, ea se va descurca."
"Am privit-o azi. Ea are acea constiinta de sine si independenta, atat de rare si de necesare la o mama. Stii, copilul pe care-l voi da ei are propria sa lume. Ea va trebui sa se transpuna in viata lui si aceasta nu-i va fi usor."
"Dar, Dumnezeule, cred ca ea nici nu crede in Tine." Dumnezeu zambeste, "Nu conteaza, pot sa repar asta. Aceasta este perfecta – are destul egoism."
Ingerul comenteaza - "Egoism? E cumva o virtute?"
Dumnezeu da din cap. "Daca nu se poate separa din cand in cand de copil, nu va supravietui niciodata. Da, iata o femeie pe care o voi binecuvanta cu un copil mai putin perfect. Inca nu-si da seama, dar va fi invidiata.
Pentru ea nu va fi firesc niciodata un "cuvant rostit". Ea va considera "un pas" ca fiind firesc. Cand copilul ei va spune "Mama" pentru prima data, ea va trai un miracol, si va sti aceasta!"
"Ii voi permite sa vada clar lucrurile pe care le vad... ignoranta, cruzime, prejudecata.... si-i voi permite sa se ridice peste acestea. Nu va fi niciodata singura. Eu voi fi langa ea in fiecare minut din fiecare zi din viata ei, deoarece ea Imi face lucrarea ca si cum ar fi aici la sanul Meu".
"Si cum ramane cu Sfantul protector?" intreba ingerul, cu condeiul ridicat in aer.
Dumnezeu zambeste, "Oglinda va fi de ajuns."


Aceasta poveste o am de la una din mamicile de prematuri de pe forumul "Despre copii".Mi-a placut foarte mult si am postat-o aici.Iti multumesc,Ayla.

0 comentarii: